La gura sobei cu un pahar de vin fiert sau în cel mai rustic colț dintr-un beci domnesc se spun povești nescrise. Au in ele mereu cate un sâmbure de adevăr, o idee simplă în jurul căreia se creionează aventuri, care apoi se păstrează în suflet.

Astăzi, povestea vine de acasă, în jurul mesei, lîngă o sticlă de vin alb demisec de Feteasca Alba și un pește pregătit la ceaun.

Sigillum Moldaviae un vin de poveste

Nu știu să pescuiesc. N-am știut niciodata și nici cei din familia mea n-au fost atrași de astfel de activitate. Cu toate acestea, am acceptat sa mergem împreuna cu prietenii la pescuit, mai mult de dragul de-a face un foc de tabară și de-a canta liberi sub cerul plin de stele in mijlocul la „nicaieri”.

Ne-am echipat autorulota cu multe provizii în ideea în care știam că peștele nu avea cum sa ajungă in ceaun decat daca era cumprat din piață și am pornit la drum.

Pe malul balții prietenii nostrii erau deja pregatiți. Adevarați pescari. Echipați cu toate undițele și o mulțime de alte si alte instrumente în privința carora nu vreau a ma pronunța nefiind in cunoștință de cauză.

„-Ce-ați adus?” i-am intrebat așa intr-o doară.

S-au uitat lung la mine și mi-au răspuns intr-un hohot de ras:

-Vin! Un vin de poveste!

Deschid larg ușa autorulotei lor si întreaga zona era plină cu sticle de vin. Nimic altceva!

-Sunteți nebuni? Ce facem cu atata vin?

Răspunsul a fost pe măsură:

-Dacă  prindem pește, pregătim un ceaun romanesc cu Feteasca Alba.

-Și daca nu?

-Dacă nu prindem pește…rămanem închiși în  Beciul Domnesc . Adica, cum s-ar spune, ne delectăm cu Busuioaca de Bohotin sau Pinot Noir  până o sa vină peștele în nadă.

Ne-am pus fiecare cate un pahar de vin și am început sa depanăm povești la fir întins.

Prietenii mei erau pregatiți de parcă întreg Beciul Domnesc fusese luat în locație de gestiune. Eu am ales o sticlă de Pinot Noir. Un  vin roșu-cărămiziu, demisec, cu nuanțe fructate de vișine, cireșe si note de violete. Era perfect pentru placinta cu branză pe care o adusesem de acasa.

Băieții au mers pe varianta Feteasca Alba, demisec. Au zis că in felul acesta se pregatesc pentru peștele care urmeaza să-l gătească si n-ar avea nici un sens sa amestece vinul alb cu cel roșu.

Feteasca Albă este un vin elegant, purtand cu el arome de flori de câmp și note citrice, un vin perfect pentru pește.

Nu-mi amintesc exact numarul de pahare golite in seara aceea pentru că peștele n-a vrut sub nici o formă să tragă la nadă.  De fapt, după al doilea pahar deja nimanui nu-i mai păsa de undițe, de pește sau de ideea că ceaunul nostru nu avea mai nimic in el.

Sigillum Moldaviae un vin de poveste

Povestea spune că fiecare vin are o legendă și ea este de fiecare dată spusă intr-un alt mod. Și numărul de pahare golite face să dezlege limbile povestitorilor într-un  mod in care nimeni si nimic n-ar face-o, picătura cu picătura.

Sigillum Moldaviae vine cu povești diferite. Fiecare într-o altă culoare, într-o altă aromă, îmbogațit de căldura soarelui din Moldova.

1.400 de hectare cultivate cu viţă de vie nobilă din renumitele podgorii: Cotești, Odobești, Panciu și Huși. Fiecare aduce o altă aromă. Pentru că suntem diferiți si gustăm diferit. Pentru că Sigillum Moldaviae contruiește povești în jurul fiecarei mese.

Povestea ta care este?

Acest articol a fost scris pentru proba 3-a Spring SuperBlog 2024.